Sexul – Un subiect tabu, chiar și în zilele noastre, pe care Biserica îl evită cât se poate. Cu toate acestea, sexul este prezentat în Biblie sub diferite scene, iar acestea implică lucruri imorale precum incestul, violul sau chiar homosexualitatea.
Deși fecioria era foarte prețioasă pentru poporul biblic, Lot a oferit-o pe cea a fiicelor sale mulțimii furioase din Sodoma. Pentru că gloata a refuzat să se bucure de virginitatea fetelor, a făcut-o Lot, culcându-se cu amândouă. Astfel înțelegem că incestul era o practică firească nu doar până la compunerea Leviticului, care îl interzicea, ci chiar și după aceea.
Amnon se îndrăgostește de sora sa
În capitolul 13 al Cărții a Doua a Regilor, Amnon, unul dintre fiii lui David, s-a îndrăgostit de propria sa soră, Tamara. Deoarece fata (care era virgină) i-a respins avansurile, el a violat-o. David a aflat de viol și „s-a mâniat foarte tare, dar n-a stricat inima lui Amnon, fiul său, căci îl iubea, pentru că era întâiul său născut” (13:21).
Nu conta suferința, disperarea și rușinea fetei, care „şi-a presărat cenuşă pe capul său şi-a rupt haina cea pestriţă, cu care era îmbrăcată şi, punându-şi mâinile pe cap, mergea aşa şi striga” (13:19), important era să nu se bosumfle primul fiu.
David se culca cu o femeie măritată
În privința sexului, „sfântul” David nu dădea deloc dovadă de moralitate. S-a culcat cu Batșeba, deși femeia era căsătorită cu Urie hititul, apoi a orchestrat moartea soțului încornorat pentru a-i putea lua de tot femeia.
David și legătura sa homosexuală
Se pare că regele David a avut și cel puțin o aventură homosexuală cu Ionatan, fiul regelui Saul. Deși bine ascunsă în paginile Bibliei, ea este sugerată în Cartea întâia a Regilor: „sufletul lui Ionatan s-a lipit de sufletul lui şi l-a iubit Ionatan, ca pe sufletul său” (18:1), „Şi a încheiat Ionatan legătură cu David, pentru că îl iubea ca pe sufletul său” (18:3), „Ionatan fiul lui Saul însă iubea foarte mult pe David” (19:1), „Şi iarăşi s-a jurat Ionatan lui David pe iubirea sa cea către el, căci îl iubea ca pe sufletul său” (20:17). Nu puteau lipsi declarațiile de dragoste: „Atunci Ionatan a zis către David: «Tot ce doreşte sufletul tău voi face pentru tine»” (20:4), cadourile și goliciunea: „şi-a dezbrăcat Ionatan haina sa cea de deasupra, pe care o avea pe el, şi a dat-o lui David; de asemenea şi celelalte haine ale sale, sabia sa, arcul său şi brâul său” (18:4), plimbările romantice: „A zis Ionatan către David:
«Hai să ieşim la câmp». Şi au ieşit amândoi la câmp” (20:11), săruturile și lacrimile: „David s-a ridicat din partea de miazăzi a stâncii şi s-a închinat de trei ori; apoi s-au sărutat ei unul pe altul şi au plâns amândoi, împreună, iar David a plâns mai tare” (20:41). Că nu era vorba despre o simplă relație de prietenie, ci de una mult mai intimă, reiese și din Cartea a Doua a Regilor, unde David spune: „Frate Ionatane, întristat sunt după tine, căci tu mi-ai fost foarte scump şi iubirea ta a fost pentru mine mai presus de iubirea femeiască!” (1:26). Iar David a iubit multe femei, după spusele Bibliei…
Saul, tatăl lui Ionatan, s-a arătat împotriva relației dintre fiul său și David, relație care aducea rușine și batjocură, după propriile sale vorbe: „Atunci regele s-a mâniat straşnic pe Ionatan şi i-a zis: «Fiu netrebnic şi neascultător! Oare nu ştiu eu că te-ai împrietenit cu fiul lui Iesei, spre ruşinea ta şi spre batjocura mamei tale»” (Cartea întâia a Regilor 20:30). Ba chiar a încercat să-l omoare pe iubitul fiului său, fără a da un motiv concret: „Şi a înţeles Ionatan că tatăl său este hotărât să ucidă pe David” (20:33). Probabil nu era vorba decât despre aplicarea legii din Leviticul 20:13, care condamna homosexualii la moarte.
Saul nu a recurs la acest gest fără a încerca întâi să-i dea lui David pe două dintre fiicele sale: „Deci a zis Saul către David: «Iată fata mea cea mai mare, Merob, îţi voi da-o de soţie, numai să-mi fii viteaz şi să duci războaiele Domnului»” (18:17); aflând că și Micol, o altă fiică a sa îl place pe viitorul rege al israeliților, Saul i-a dat-o și pe aceasta de soție: „Şi a zis Saul către David: «A doua oară te înrudeşti acum cu mine»” (18:21). De ce i-ar fi dat regele două dintre fiicele sale unuia care spunea despre sine „Eu sunt un sărac şi un neînsemnat” (18:23)? Cel mai probabil, pentru a-l convinge să renunțe la relația homosexuală cu Ionatan.
Două tentative de viol
Două tentative diferite de viol homosexual sunt descrise în Biblie într-un mod aproape identic. În primul caz, descris în Facerea, când doi îngeri au înoptat în casa lui Lot din Sodoma, locuitorii orașului au apărut la ușa lui Lot, cerându-i pe cei doi străini pentru a-i viola. Lot a încercat să negocieze cu ei: „Am eu două fete, care n-au cunoscut încă bărbat; mai degrabă vi le scot pe acelea, să faceţi cu ele ce veţi vrea, numai Oamenilor acelora să nu le faceţi nimic, de vreme ce au intrat Ei sub acoperişul casei mele!” (19:8). Văzând că mulțimea refuză să accepte fetele, îngerii l-au tras pe Lot înauntru iar pe excitații Sodomei „i-au lovit cu orbire de la mic până la mare, încât în zadar se chinuiau să găsească uşa” (19:11).
Ca pedeapsă, a doua zi Sodoma a fost distrusă complet, împreună cu alte câteva cetăți din apropiere. Cel de-al doilea caz apare în Cartea Judecătorilor, unde un levit, împreună cu concubina sa și un servitor, au înoptat în Ghibeea, în casa unui bătrân din neamul lui Veniamin. Locuitorii cetății au apărut la ușa bătrânului și i l-au cerut pe levit, pentru a-și satisface poftele sexuale cu el. Bătrânul a încercat să ajungă la o înțelegere cu ei, la fel ca Lot: „Iată, eu am o fiică fecioară şi el are o concubină; vi le voi scoate, ca să le cunoaşteţi pe ele şi să faceţi cu ele ce vă place; iar cu omul acesta să nu faceţi această nebunie!” (19:24). Văzând că mulțimea nu acceptă trocul, levitul „a luat pe concubina sa şi a scos-o în uliţă. Iar ei au cunoscut-o pe ea şi şi-au bătut joc de ea toată noaptea până dimineaţa, şi la ivirea zorilor au părăsit-o” (19:25). Dimineața, omul și-a găsit concubina moartă în pragul ușii.
A luat-o pe un măgar iar când „a ajuns la casa sa, a luat un cuţit şi, apucând pe concubina sa, a tăiat-o bucăţică eu bucăţică în douăsprezece părţi şi le-a trimis în toate hotarele lui Israel”. Urmarea a fost un război între cei din tribul lui Veniamin și restul triburilor israelite, la ordinul lui Yahweh, în care „Israeliţii s-au întors la fiii lui Veniamin şi i-au lovit cu sabia în cetate: şi oameni şi vite şi tot ce au întâlnit în toate cetăţile şi toate cetăţile ce-au întâlnit în cale le-au ars cu foc” (20:48). Din fericire, zeul a fost mai îndurător cu acești păcătoși, care nu au avut soarta locuitorilor Sodomei. Pentru că au rămas din tribul lui Veniamin doar vreo șase sute de bărbați, restul israeliților le-au făcut cadou patru sute de virgine din Iabeș-Galaad. Cei rămași fără femei au fost învățați să răpească fetele din Șilo ieșite la horă, astfel salvându-se seminția lui Veniamin. Dacă ar fi fost violat levitul în Ghibeea, n-ar fi murit câteva zeci de mii de oameni, și nici n-ar fi fost răpite și violate câteva sute de virgine. Ăsta da exemplu de înțelepciune a dumnezeului biblic!
Incestul nu apare în Biblie doar în povestea lui Lot, care și-a lăsat ambele fiice însărcinate. Adam și Eva erau frate și soră, fiind copiii aceluiași tată. Copiii lor s-au împerecheat între ei pentru a putea popula Pământul. La fel au făcut și urmașii lui Noe. Avraam și fratele său, Nahor, s-au căsătorit cu nepoatele lor. Isaac, fiul lui Avraam și al Sarăi, a luat-o de soție pe Rebeca, fiica vărului său, Bethuel. Iacov, fiul lui Isac, s-a însurat cu fiicele lui Bethuel, Lea și Rahela. Iar Amnon, fiul lui David, și-a violat sora, pe Tamara. Incestul era acceptat în timpurile de demult de către poporul biblic, fiind condamnat abia după apariția Leviticului. Ceea ce nu a oprit acest fenomen, ci doar l-a ascuns mai bine.
Niciun comentariu:
Write comentarii